REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ

aplicabile arbitrajului ad-hoc organizat de arbitru ing. Liviu-Cornel POPA

elaborate în temeiul art. 541–621 din Codul de procedură civilă (Cartea a IV-a – Despre arbitraj), al art. 1111–1133 din Codul de procedură civilă (arbitrajul internațional) și al legislației Uniunii Europene aplicabile

Arbitru: ing. Liviu-Cornel POPA

România, jud. Constanța, loc. Mamaia-Sat (Năvodari),
Str. C1, nr. 58B-C5, cod poștal: 905700
Telefon: 0770903710, 
Fax: 0377100777
Email: arbitrajadhoc.ro@gmail.com

Ediția 1, Revizia 0
Data adoptării: 22.07.2026

PREAMBUL

Prezentele Reguli de procedură arbitrală (denumite în continuare Regulile) sunt adoptate de arbitrul persoană fizică identificat pe pagina de titlu (denumit în continuare Arbitrul), în considerarea faptului că, potrivit art. 544 alin. (1) și art. 545 din Codul de procedură civilă, arbitrajul se organizează și se desfășoară potrivit convenției arbitrale, iar părțile pot conveni ca arbitrajul să fie organizat de o persoană fizică.

Regulile au ca scop informarea prealabilă a părților cu privire la normele și procedurile pe care Arbitrul le va urma în litigiile arbitrale ad-hoc în care este solicitat să îndeplinească funcția de arbitru unic, de membru al tribunalului arbitral sau de supraarbitru, asigurarea previzibilității procedurii, garantarea drepturilor procesuale fundamentale ale părților și conformitatea deplină cu dispozițiile imperative ale legii române, cu ordinea publică, cu bunele moravuri și cu dreptul Uniunii Europene.

Regulile au caracter supletiv în raport cu voința părților exprimată prin convenția arbitrală, în limitele permise de art. 541–547 și art. 576 din Codul de procedură civilă.

Prin desemnarea Arbitrului și prin acceptarea însărcinării de către acesta, părțile sunt prezumate a fi acceptat aplicarea prezentelor Reguli, în măsura în care nu au convenit altfel.

CAPITOLUL I - DISPOZIȚII GENERALE

Art. 1 - Obiectul și domeniul de aplicare

(1)  Prezentele Reguli reglementează organizarea și desfășurarea arbitrajului ad-hoc în care Arbitrul este învestit, prin convenția arbitrală a părților sau în conformitate cu aceasta, să judece un litigiu și să pronunțe o hotărâre definitivă și obligatorie pentru părți, în sensul art. 541 din Codul de procedură civilă.

(2)  Regulile se aplică atât arbitrajului intern, cât și, în mod corespunzător și cu completările prevăzute în Capitolul XV, arbitrajului internațional desfășurat în România, astfel cum acesta este definit de art. 1111 din Codul de procedură civilă.

(3)  Regulile se aplică arbitrajului în drept strict, precum și, dacă părțile au autorizat expres aceasta, arbitrajului în echitate (ex aequo et bono).

(4)  Dispozițiile imperative ale Codului de procedură civilă, ordinea publică și bunele moravuri prevalează asupra oricărei prevederi contrare din prezentele Reguli sau din convenția părților, conform art. 544 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Art. 2 - Temeiul legal

(1)  Prezentele Reguli sunt întemeiate pe următoarele acte normative și instrumente juridice:

a)  Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare – Cartea a IV-a (Despre arbitraj), art. 541–621, și Cartea a VII-a, Titlul IV (Arbitrajul internațional) și Titlul V (Efectele hotărârilor arbitrale străine), art. 1111–1133;

b)  Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, în special dispozițiile privind capacitatea, actele juridice, prescripția extinctivă, răspunderea civilă și tranzacția;

c)  Convenția pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, New York, 10 iunie 1958, la care România a aderat prin Decretul nr. 186/1961;

d)  Convenția europeană de arbitraj comercial internațional, Geneva, 21 aprilie 1961, ratificată de România prin Decretul nr. 281/1963;

e)  Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (RGPD), precum și Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a acestuia;

f)  Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, transpusă prin Legea nr. 193/2000, republicată, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene aferentă acesteia;

g)  Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (Bruxelles I bis), în privința excluderii arbitrajului din domeniul său de aplicare și a raporturilor dintre arbitraj și instanțele statelor membre;

h)  jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind arbitrajul și ordinea publică a Uniunii, inclusiv hotărârile pronunțate în cauzele C-126/97 Eco Swiss, C-168/05 Mostaza Claro, C-40/08 Asturcom, C-284/16 Achmea și C-109/20 PL Holdings;

i)  în subsidiar și cu titlu de reper interpretativ, Legea-model UNCITRAL privind arbitrajul comercial internațional (1985, amendată în 2006) și Regulamentul de arbitraj UNCITRAL.

(2)  Trimiterile din prezentele Reguli la texte legale se înțeleg ca fiind făcute la forma în vigoare a acestora la data desfășurării procedurii arbitrale.

Art. 3 - Definiții

În sensul prezentelor Reguli, termenii de mai jos au următorul înțeles:

(1)  arbitraj ad-hoc – arbitrajul organizat de părți sau, la cererea acestora, de Arbitru, pentru soluționarea unui litigiu determinat, fără intervenția unei instituții permanente de arbitraj;

(2)  convenție arbitrală – acordul părților, sub forma clauzei compromisorii sau a compromisului, de a supune arbitrajului litigiile dintre ele;

(3)  tribunal arbitral – arbitrul unic sau totalitatea arbitrilor învestiți cu soluționarea litigiului;

(4)  parte – reclamantul, pârâtul, precum și, după caz, terții care participă la procedură în condițiile art. 581 din Codul de procedură civilă;

(5)  instanța de sprijin – tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul, competent potrivit art. 547 din Codul de procedură civilă să înlăture piedicile ivite în organizarea și desfășurarea arbitrajului;

(6)  hotărâre arbitrală – hotărârea prin care tribunalul arbitral soluționează litigiul, în tot sau în parte, inclusiv hotărârea pronunțată în condițiile unei tranzacții a părților;

(7)  zile – zile calendaristice, termenele calculându-se potrivit art. 181–184 din Codul de procedură civilă, pe zile libere, dacă legea sau Regulile nu prevăd altfel;

(8)  comunicare scrisă – orice transmitere prin poștă cu scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, prin poștă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

Art. 4 - Autonomia de voință a părților și caracterul supletiv al Regulilor

(1)  Sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri și a dispozițiilor imperative ale legii, părțile pot stabili prin convenția arbitrală sau prin act scris ulterior norme privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea și înlocuirea arbitrilor, termenul și locul arbitrajului, normele de procedură, repartizarea cheltuielilor arbitrale și orice alte norme privind buna desfășurare a arbitrajului, conform art. 544 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(2)  În lipsa unor asemenea norme, se aplică prezentele Reguli, iar în completarea lor, dispozițiile Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă și, în măsura compatibilității cu specificul arbitrajului, dispozițiile de drept comun de procedură civilă, potrivit art. 576 și art. 619 alin. (2)–(3) din Codul de procedură civilă.

(3)  Normele convenite de părți sau stabilite prin prezentele Reguli devin obligatorii și pentru tribunalul arbitral de la data acceptării însărcinării de arbitru.

Art. 5 - Principiile fundamentale ale procedurii arbitrale

(1)  În întreaga procedură arbitrală trebuie să se asigure părților, sub sancțiunea nulității hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, conform art. 575 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(2)  Procedura arbitrală este guvernată, de asemenea, de principiile disponibilității, bunei-credințe, celerității, oralității și nemijlocirii dezbaterilor, precum și de principiul confidențialității, dosarul arbitral fiind confidențial și nicio persoană străină de litigiu neavând acces la dosar fără acordul scris al părților.

(3)  Arbitrul este independent și imparțial în îndeplinirea atribuțiilor sale jurisdicționale. Arbitrul nu este reprezentantul niciuneia dintre părți, indiferent de partea care l-a desemnat sau care îi achită onorariul.

(4)  Părțile au obligația să își exercite drepturile procesuale cu bună-credință și să coopereze cu tribunalul arbitral pentru desfășurarea eficientă și cu celeritate a procedurii.

CAPITOLUL II - CONVENȚIA ARBITRALĂ

Art. 6 - Forma și felurile convenției arbitrale

(1)  Convenția arbitrală se încheie în scris, sub sancțiunea nulității, condiția formei scrise fiind îndeplinită și atunci când recurgerea la arbitraj a fost convenită prin schimb de corespondență, indiferent de forma acesteia, sau prin schimb de acte procedurale, conform art. 548 din Codul de procedură civilă.

(2)  Convenția arbitrală se poate încheia sub forma clauzei compromisorii, înscrisă în contractul principal ori stabilită într-o convenție separată la care contractul principal face trimitere, sau sub forma compromisului, prin care părțile convin ca un litigiu deja ivit între ele să fie soluționat pe calea arbitrajului, arătându-se obiectul litigiului și, sub sancțiunea nulității, numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora, conform art. 549–551 din Codul de procedură civilă.

(3)  În cazul în care convenția arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate și/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, convenția trebuie încheiată, sub sancțiunea nulității absolute, în formă autentică notarială, potrivit art. 548 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(4)  Modele orientative de clauză compromisorie și de compromis sunt prevăzute în Anexele nr. 1 și 2 la prezentele Reguli.

Art. 7 - Litigiile care se pot supune arbitrajului

(1)  Arbitrul poate fi învestit cu soluționarea litigiilor dintre persoane cu capacitate deplină de exercițiu, cu excepția celor care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună, conform art. 542 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Statul și autoritățile publice au facultatea de a încheia convenții arbitrale numai dacă sunt autorizate prin lege sau prin convenții internaționale la care România este parte; persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate și activități economice au facultatea de a încheia convenții arbitrale, în afară de cazul în care legea ori actul lor de înființare sau de organizare prevede altfel, conform art. 542 alin. (2)–(3) din Codul de procedură civilă.

(3)  Arbitrul verifică din oficiu arbitrabilitatea litigiului atât la momentul acceptării însărcinării, cât și pe parcursul procedurii, și își declină învestirea dacă litigiul nu este susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului.

Art. 8 - Litigiile cu consumatorii și protecția conferită de dreptul Uniunii Europene

(1)  În litigiile în care una dintre părți are calitatea de consumator în sensul art. 2 pct. 1 din Legea nr. 193/2000 și al Directivei 93/13/CEE, Arbitrul examinează din oficiu, înainte de orice altă verificare, caracterul eventual abuziv al clauzei compromisorii, ținând seama de pct. 1 lit. q) din anexa la Directiva 93/13/CEE, potrivit căruia poate fi considerată abuzivă clauza care exclude sau obstrucționează dreptul consumatorului de a introduce acțiuni în justiție, obligându-l să recurgă exclusiv la arbitraj nereglementat de dispoziții legale.

(2)  În aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în special cauzele C-168/05 Mostaza Claro și C-40/08 Asturcom), Arbitrul nu va da efect unei clauze compromisorii impuse consumatorului anterior ivirii litigiului, fără negociere individuală, decât dacă, după ivirea litigiului și după o informare completă asupra consecințelor, consumatorul își exprimă în scris, liber și neechivoc, acordul de a recurge la arbitraj.

(3)  În orice litigiu cu un consumator, Arbitrul aplică din oficiu dispozițiile imperative de protecție a consumatorilor din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene, acestea făcând parte din ordinea publică de protecție.

Art. 9 - Autonomia clauzei compromisorii

(1)  Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă, conform art. 550 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Constatarea nulității, rezoluțiunea, rezilierea sau încetarea în orice alt mod a contractului principal nu atrage, prin ea însăși, ineficacitatea clauzei compromisorii.

(2)  Tribunalul arbitral rămâne competent să se pronunțe asupra pretențiilor derivate din nulitatea sau încetarea contractului principal, în limitele convenției arbitrale.

Art. 10 - Efectele convenției arbitrale și verificarea competenței

(1)  Încheierea convenției arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competența instanțelor judecătorești, conform art. 553 din Codul de procedură civilă, cu excepțiile prevăzute de lege.

(2)  Tribunalul arbitral își verifică propria competență de a soluționa litigiul (principiul competență-competență) și hotărăște în această privință printr-o încheiere care poate fi desființată numai prin acțiunea în anulare introdusă împotriva hotărârii arbitrale, conform art. 579 din Codul de procedură civilă.

(3)  Excepția de necompetență a tribunalului arbitral, precum și excepția privind existența, validitatea sau întinderea convenției arbitrale trebuie invocate, sub sancțiunea decăderii, cel mai târziu la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată, prin întâmpinare sau printr-un înscris separat.

(4)  Dacă tribunalul arbitral constată că nu este competent, pronunță o hotărâre prin care își declină învestirea, cu arătarea motivelor, și restituie părților, proporțional, sumele consemnate cu titlu de cheltuieli arbitrale neefectuate.

CAPITOLUL III - ARBITRUL. STATUT, DREPTURI ȘI OBLIGAȚII

Art. 11 - Condiții pentru exercitarea funcției de arbitru

(1)  Poate fi arbitru orice persoană fizică având capacitate deplină de exercițiu, conform art. 555 din Codul de procedură civilă. Părțile pot stabili, prin convenția arbitrală, condiții suplimentare de calificare sau alte condiții referitoare la arbitru.

(2)  Arbitrul declară, la momentul acceptării însărcinării, că îndeplinește condițiile de capacitate și, după caz, condițiile de calificare stabilite de părți și că nu se află în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate sau de recuzare prevăzute de lege ori de convenția arbitrală.

(3)  Arbitrul își exercită funcția cu titlu personal (intuitu personae), neputând delega îndeplinirea atribuțiilor sale jurisdicționale.

Art. 12 - Numirea și acceptarea însărcinării

(1)  Arbitrul este numit, revocat și înlocuit conform convenției arbitrale, potrivit art. 558 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Când arbitrul unic sau arbitrii nu au fost numiți prin convenția arbitrală și nici nu s-a prevăzut modalitatea de numire, partea care vrea să recurgă la arbitraj invită cealaltă parte, în scris, să procedeze la numirea arbitrului, cu respectarea conținutului comunicării prevăzut de art. 558 alin. (3) din Codul de procedură civilă, iar partea căreia i s-a făcut comunicarea răspunde în termen de 10 zile de la primirea acesteia.

(2)  Acceptarea însărcinării de arbitru se face în scris și se comunică părților în termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire, prin poștă, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, conform art. 559 din Codul de procedură civilă. Modelul declarației de acceptare este prevăzut în Anexa nr. 3.

(3)  Odată cu acceptarea însărcinării, între Arbitru și părți se nasc raporturi juridice specifice contractului de arbitraj (receptum arbitrii), în temeiul cărora Arbitrul se obligă să soluționeze litigiul cu imparțialitate, independență și diligență, iar părțile se obligă să achite onorariul și cheltuielile convenite, în condițiile Capitolului XII.

(4)  Refuzul propunerii de numire nu trebuie motivat. Lipsa unui răspuns în termenul prevăzut la alin. (2) echivalează cu neacceptarea însărcinării.

Art. 13 - Declarația de independență și imparțialitate. Obligația de dezvăluire

(1)  Înainte de acceptarea însărcinării, Arbitrul care știe că în privința sa există o cauză de recuzare este obligat să înștiințeze părțile și, după caz, pe ceilalți arbitri, iar dacă asemenea cauze survin după acceptare, de îndată ce le-a cunoscut, conform art. 562 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

(2)  Obligația de dezvăluire are caracter continuu pe toată durata procedurii arbitrale și privește orice împrejurare de natură să nască îndoieli legitime cu privire la independența sau imparțialitatea Arbitrului, inclusiv relații personale, profesionale, economice sau de altă natură cu părțile, cu reprezentanții acestora sau cu obiectul litigiului. În aprecierea acestor împrejurări, Arbitrul se poate orienta, cu titlu de bună practică, după Liniile directoare IBA privind conflictele de interese în arbitrajul internațional.

(3)  Arbitrul care a făcut dezvăluirea nu poate participa la judecarea litigiului decât dacă părțile, înștiințate potrivit alin. (1), comunică în scris că înțeleg să nu ceară recuzarea; chiar și în acest caz, Arbitrul are dreptul să se abțină, fără ca abținerea să însemne recunoașterea cauzei de recuzare, conform art. 562 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Art. 14 - Cauzele de recuzare

(1)  Arbitrul poate fi recuzat, potrivit art. 562 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru următoarele cauze, care pun la îndoială independența și imparțialitatea sa:

a)  neîndeplinirea condițiilor de calificare sau a altor condiții privitoare la arbitri, prevăzute în convenția arbitrală;

b)  când o persoană juridică al cărei asociat este sau în ale cărei organe de conducere se află arbitrul are un interes în cauză;

c)  dacă arbitrul are raporturi de muncă ori de serviciu, după caz, sau legături comerciale directe cu una dintre părți, cu o societate controlată de una dintre părți sau aflată sub un control comun cu aceasta;

d)  dacă arbitrul a prestat consultanță uneia dintre părți, a asistat sau a reprezentat una dintre părți ori a depus mărturie în una dintre fazele precedente ale litigiului;

e)  cazurile de incompatibilitate prevăzute de Codul de procedură civilă pentru judecători, aplicabile în mod corespunzător.

(2)  O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decât pentru cauze survenite sau de care a luat cunoștință după numire, conform art. 562 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Art. 15 - Procedura recuzării și abținerea

(1)  Recuzarea trebuie cerută, sub sancțiunea decăderii, în termen de 10 zile de la data când partea a luat cunoștință de numirea arbitrului sau, după caz, de la survenirea cauzei de recuzare, conform art. 563 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Cererea de recuzare se soluționează de instanța de sprijin prevăzută la art. 547 din Codul de procedură civilă, cu citarea părților și a arbitrului recuzat, în termen de 10 zile de la sesizare, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 563 alin. (2)–(3) din Codul de procedură civilă.

(3)  Pe durata soluționării cererii de recuzare, Arbitrul poate decide, cu consultarea părților, continuarea sau suspendarea procedurii, ținând seama de exigențele celerității și de riscul de a compromite valabilitatea actelor de procedură.

(4)  Arbitrul se poate abține oricând de la judecarea litigiului dacă apreciază că există împrejurări de natură să afecteze încrederea părților în imparțialitatea sa, abținerea neconstituind o recunoaștere a cauzei de recuzare.

Art. 16 - Revocarea, renunțarea și înlocuirea arbitrului. Supleantul

(1)  Arbitrul poate fi revocat numai prin acordul scris al tuturor părților sau în condițiile stabilite prin convenția arbitrală.

(2)  În caz de recuzare admisă, revocare, abținere, renunțare justificată, împiedicare, deces, precum și în orice alt caz în care arbitrul se află în imposibilitate de a-și îndeplini însărcinarea, se aplică procedura de numire a unui nou arbitru sau, după caz, intră în funcție supleantul desemnat potrivit art. 558 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

(3)  După înlocuire, tribunalul arbitral, cu consultarea părților, stabilește în ce măsură actele de procedură îndeplinite anterior se mențin sau se refac, ținând seama de stadiul procedurii și de garantarea dreptului la apărare.

Art. 17 - Răspunderea arbitrului

(1)  Potrivit art. 565 din Codul de procedură civilă, arbitrul răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciul cauzat, dacă:

a)  după acceptare, renunță în mod nejustificat la însărcinarea sa;

b)  fără motiv justificat, nu participă la judecarea litigiului ori nu pronunță hotărârea în termenul stabilit de convenția arbitrală sau de lege;

c)  nu respectă caracterul confidențial al arbitrajului, publicând sau divulgând date de care ia cunoștință în calitate de arbitru, fără a avea autorizarea părților;

d)  încalcă cu rea-credință sau gravă neglijență alte îndatoriri ce îi revin.

(2)  Arbitrul nu răspunde pentru soluția pronunțată pe fondul litigiului, aprecierea probelor și interpretarea legii ținând de exercițiul funcției jurisdicționale, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. d).

(3)  Arbitrul poate încheia o asigurare de răspundere civilă profesională pentru activitatea de arbitru, informația privind existența unei asemenea asigurări fiind pusă la dispoziția părților la cerere.

Art. 18 - Obligațiile generale ale Arbitrului

Pe toată durata procedurii, Arbitrul are, în principal, următoarele obligații:

(1)  să soluționeze litigiul cu imparțialitate, independență, competență și diligență, exclusiv pe baza probelor administrate și a normelor juridice aplicabile ori, după caz, a echității, atunci când părțile au autorizat expres aceasta;

(2)  să asigure părților egalitatea de tratament, respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității;

(3)  să respecte și să asigure confidențialitatea arbitrajului;

(4)  să conducă procedura cu celeritate, evitând amânările nejustificate și costurile inutile;

(5)  să pronunțe hotărârea în termenul legal sau convenit și să o motiveze în fapt și în drept;

(6)  să păstreze și să predea dosarul arbitral în condițiile art. 607 din Codul de procedură civilă și ale Capitolului XI din prezentele Reguli;

(7)  să nu accepte și să nu solicite de la părți niciun avantaj în afara onorariului și a cheltuielilor stabilite în condițiile Capitolului XII;

(8)  să se abțină de la orice comunicare unilaterală (ex parte) cu oricare dintre părți cu privire la fondul litigiului, în afara cadrului procedural.

CAPITOLUL IV - CONSTITUIREA TRIBUNALULUI ARBITRAL

Art. 19 - Compunerea tribunalului arbitral

(1)  Părțile stabilesc dacă litigiul se judecă de un arbitru unic sau de mai mulți arbitri, care trebuie să fie întotdeauna în număr impar, conform art. 556 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Dacă părțile nu au stabilit numărul arbitrilor, litigiul se judecă de 3 arbitri, câte unul numit de fiecare dintre părți, iar al treilea – supraarbitrul – desemnat de cei 2 arbitri, conform art. 556 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Dacă există mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, părțile care au interese comune numesc un singur arbitru.

(3)  Este nulă clauza din convenția arbitrală care conferă uneia dintre părți un privilegiu cu privire la desemnarea arbitrilor ori care prevede dreptul uneia dintre părți de a numi arbitrul în locul celeilalte părți sau de a avea mai mulți arbitri decât cealaltă parte, conform art. 557 din Codul de procedură civilă.

(4)  Când tribunalul arbitral este colegial, cei 2 arbitri procedează la numirea supraarbitrului și a unui supleant al acestuia în termen de 10 zile de la ultima acceptare, supraarbitrul urmând a se conforma dispozițiilor privind acceptarea însărcinării, conform art. 560 din Codul de procedură civilă.

Art. 20 - Data constituirii tribunalului arbitral

(1)  Tribunalul arbitral se consideră constituit la data acceptării însărcinării de arbitru unic sau, după caz, a ultimei acceptări a însărcinării de arbitru ori de supraarbitru, data acceptării fiind cea a expedierii comunicării de acceptare, conform art. 566 din Codul de procedură civilă.

(2)  De la data constituirii curg termenul arbitrajului și celelalte termene procedurale legate de acesta.

Art. 21 - Intervenția instanței de sprijin

(1)  Pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea și desfășurarea arbitrajului, precum și pentru îndeplinirea altor atribuții ce revin instanței judecătorești în arbitraj, partea interesată poate sesiza tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul, care judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, conform art. 547 din Codul de procedură civilă.

(2)  În caz de neînțelegere între părți cu privire la numirea arbitrului unic, dacă o parte nu numește arbitrul ori dacă cei 2 arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea să recurgă la arbitraj poate cere instanței de sprijin să procedeze la numirea arbitrului ori, după caz, a supraarbitrului, instanța pronunțându-se în termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea părților, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, conform art. 561 din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL V - SESIZAREA TRIBUNALULUI ARBITRAL

Art. 22 - Cererea de arbitrare

(1)  Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisă (cerere de arbitrare), care, potrivit art. 571 din Codul de procedură civilă, cuprinde:

a)  numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, precum și datele de contact (telefon, poștă electronică);

b)  numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în litigiu, iar în cazul reprezentării prin avocat sau consilier juridic, numele și prenumele acestuia și dovada calității de reprezentant;

c)  menționarea convenției arbitrale, anexându-se copie de pe contractul în care este inserată clauza compromisorie sau, după caz, de pe compromis;

d)  obiectul și valoarea cererii, precum și calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;

e)  motivele de fapt și de drept, precum și probele pe care se întemeiază cererea;

f)  numele, prenumele și domiciliul membrilor tribunalului arbitral propuși ori, după caz, deja desemnați;

g)  semnătura părții sau a reprezentantului acesteia.

(2)  Cererea se poate face și printr-un proces-verbal încheiat în fața tribunalului arbitral și semnat de părți sau numai de reclamant, precum și de arbitri.

(3)  Cererea de arbitrare, însoțită de înscrisurile pe care se întemeiază, se comunică pârâtului în condițiile art. 31 din prezentele Reguli. Data introducerii cererii de arbitrare produce, în privința prescripției extinctive, efectele cererii de chemare în judecată.

(4)  Cererile incomplete se regularizează în termenul rezonabil stabilit de tribunalul arbitral, cu înștiințarea reclamantului asupra consecințelor neîndeplinirii obligațiilor de completare.

Art. 23 - Întâmpinarea

(1)  În termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, pârâtul comunică reclamantului și tribunalului arbitral întâmpinarea, cuprinzând excepțiile privind cererea reclamantului, răspunsul în fapt și în drept la această cerere, probele propuse în apărare, precum și, în mod corespunzător, mențiunile prevăzute pentru cererea de arbitrare, conform art. 573 din Codul de procedură civilă.

(2)  Excepțiile și alte mijloace de apărare care nu au fost arătate prin întâmpinare trebuie invocate, sub sancțiunea decăderii, cel mai târziu la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată.

(3)  Nedepunerea întâmpinării nu înseamnă recunoașterea pretențiilor reclamantului; dacă prin nedepunerea întâmpinării litigiul se amână, pârâtul poate fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amânare.

Art. 24 - Cererea reconvențională

(1)  Dacă pârâtul are pretenții împotriva reclamantului, derivând din același raport juridic, el poate face cerere reconvențională, conform art. 574 din Codul de procedură civilă.

(2)  Cererea reconvențională se introduce în cadrul termenului pentru depunerea întâmpinării sau cel mai târziu până la primul termen de judecată la care pârâtul a fost legal citat și trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și cererea principală.

(3)  Cererea reconvențională se soluționează, de regulă, odată cu cererea principală; când numai cererea principală este în stare de a fi judecată, cererea reconvențională poate fi soluționată separat, dacă disjungerea nu afectează buna soluționare a litigiului.

Art. 25 - Modificarea cererii și renunțarea

(1)  Reclamantul își poate modifica sau completa cererea de arbitrare până la primul termen de judecată la care este legal citat, iar ulterior numai cu acordul expres al tuturor părților și în măsura în care modificarea nu excedează convenției arbitrale și nu compromite soluționarea litigiului în termenul arbitrajului.

(2)  Reclamantul poate renunța la judecată sau la dreptul pretins, iar părțile pot stinge litigiul prin tranzacție, în condițiile legii; actele de dispoziție ale părților nu pot fi primite dacă urmăresc un scop ilicit sau eludarea unor norme imperative.

CAPITOLUL VI - LOCUL, LIMBA ȘI TERMENUL ARBITRAJULUI

Art. 26 - Locul arbitrajului

(1)  Părțile stabilesc locul arbitrajului; în lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabilește de tribunalul arbitral, conform art. 569 din Codul de procedură civilă.

(2)  Locul arbitrajului determină instanța de sprijin competentă, instanța competentă să soluționeze acțiunea în anulare și, în arbitrajul internațional, naționalitatea hotărârii arbitrale.

(3)  Independent de locul arbitrajului, ședințele de dezbateri, audierile, deliberările și celelalte acte de procedură se pot desfășura în orice alt loc convenabil, precum și prin mijloace de comunicare la distanță (videoconferință), cu acordul părților sau, în lipsa opoziției acestora, prin dispoziția tribunalului arbitral, cu garantarea contradictorialității, a identificării participanților și a confidențialității.

Art. 27 - Limba arbitrajului

(1)  Dezbaterea litigiului în fața tribunalului arbitral se face în limba stabilită prin convenția arbitrală sau, dacă nu s-a prevăzut nimic în această privință ori nu a intervenit o înțelegere ulterioară, în limba contractului din care s-a născut litigiul ori, dacă părțile nu se înțeleg, într-o limbă de circulație internațională stabilită de tribunalul arbitral, conform art. 570 din Codul de procedură civilă.

(2)  Dacă o parte nu cunoaște limba în care se desfășoară dezbaterea, la cererea și pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui traducător.

(3)  Părțile pot participa la dezbateri cu traducătorul lor. Înscrisurile redactate într-o altă limbă decât cea a arbitrajului se depun însoțite de traducere, tribunalul arbitral putând cere traducerea autorizată atunci când o apreciază necesară.

Art. 28 - Termenul arbitrajului

(1)  Dacă părțile nu au prevăzut altfel, tribunalul arbitral trebuie să pronunțe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancțiunea caducității arbitrajului, conform art. 567 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Termenul se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare sau a oricărei alte cereri incidente adresate instanței de sprijin, conform art. 567 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Părțile pot consimți în scris la prelungirea termenului arbitrajului; tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult 3 luni; termenul se prelungește de drept cu 3 luni în cazul decesului uneia dintre părți, conform art. 567 alin. (3)–(5) din Codul de procedură civilă.

(4)  Arbitrul își organizează agenda astfel încât să asigure pronunțarea hotărârii înăuntrul termenului, comunicând părților, la constituirea tribunalului arbitral, un calendar procedural orientativ.

Art. 29 - Caducitatea arbitrajului

(1)  La primul termen de judecată la care au fost legal citate, părțile sunt obligate să declare în scris, sub sancțiunea decăderii, dacă înțeleg să invoce caducitatea arbitrajului, conform art. 568 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Când cel puțin una dintre părți a formulat declarația prevăzută la alin. (1), tribunalul arbitral, la expirarea termenului arbitrajului, pronunță o hotărâre prin care constată că arbitrajul a devenit caduc, cu excepția situației în care părțile declară în mod expres că renunță la caducitate, conform art. 568 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Probele administrate în cadrul procedurii devenite caducă vor putea fi utilizate, dacă este cazul, într-un nou arbitraj, în măsura în care se socotește că nu este necesară refacerea lor, conform art. 568 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL VII - DESFĂȘURAREA PROCEDURII ARBITRALE

Art. 30 - Regulile de procedură aplicabile

(1)  Procedura arbitrală se desfășoară potrivit regulilor stabilite de părți prin convenția arbitrală, iar în lipsa acestora, potrivit prezentelor Reguli; în completare se aplică dispozițiile Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă și, în măsura compatibilității, dreptul comun procesual civil, conform art. 576 din Codul de procedură civilă.

(2)  Chestiunile procedurale nereglementate se soluționează de tribunalul arbitral, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 5 din prezentele Reguli și cu consultarea părților ori de câte ori este posibil.

Art. 31 - Comunicarea actelor de procedură

(1)  Comunicarea între părți sau către părți a înscrisurilor litigiului, a citațiilor, a hotărârilor arbitrale și a încheierilor de ședință se face prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire; înștiințarea părților cu privire la alte măsuri luate de tribunalul arbitral poate fi făcută și prin poștă electronică, telefax sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, conform art. 577 din Codul de procedură civilă.

(2)  Înscrisurile pot fi înmânate și personal părții, sub semnătură. Dovezile de comunicare se depun la dosarul arbitral.

(3)  Cu acordul scris al părților, comunicările se pot realiza integral prin poștă electronică la adresele indicate în mod oficial de fiecare parte, orice schimbare a datelor de contact trebuind notificată de îndată tribunalului arbitral și celorlalte părți, sub sancțiunea considerării ca valabile a comunicărilor efectuate la datele anterioare.

Art. 32 - Citarea părților și termenele de judecată

(1)  Părțile se citează pentru fiecare termen de dezbatere, cu respectarea unui interval de cel puțin 15 zile între data primirii citației și termenul de dezbatere, potrivit art. 582 din Codul de procedură civilă.

(2)  Neprezentarea părții legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului, afară numai dacă partea lipsă nu va cere, cel mai târziu cu 3 zile înainte de data pentru care a fost stabilită dezbaterea, amânarea acesteia pentru motive temeinice, încunoștințând în același termen și cealaltă parte; amânarea se poate acorda o singură dată, potrivit art. 583 din Codul de procedură civilă.

(3)  Oricare dintre părți poate cere în scris ca soluționarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza probelor aflate la dosar. Dacă ambele părți, deși legal citate, nu se prezintă la termen, tribunalul arbitral soluționează litigiul, în afară de cazul în care s-a cerut amânarea pentru motive temeinice; tribunalul arbitral poate, de asemenea, să amâne o singură dată judecarea litigiului, citând din nou părțile, dacă apreciază că prezența lor la dezbatere este necesară, potrivit art. 584 din Codul de procedură civilă.

(4)  Verificarea legalei citări se face la fiecare termen, iar neregularitățile de citare se acoperă prin prezența părții și neinvocarea lor la termenul respectiv.

Art. 33 - Participarea și reprezentarea părților

(1)  Părțile pot participa la dezbateri personal sau prin reprezentanți legali ori convenționali și pot fi asistate de avocați, consilieri juridici, interpreți sau de orice alte persoane, cu încuviințarea tribunalului arbitral.

(2)  Împuternicirea de reprezentare se depune la dosar în original sau în copie certificată; reprezentantul trebuie să facă dovada puterii de a îndeplini acte de dispoziție atunci când efectuează asemenea acte în numele părții.

Art. 34 - Participarea terților

(1)  Terții pot participa la procedura arbitrală în condițiile art. 61–77 din Codul de procedură civilă (intervenția voluntară și forțată), însă numai cu acordul lor și al tuturor părților; intervenția accesorie este însă admisibilă și fără îndeplinirea acestei condiții, conform art. 581 din Codul de procedură civilă.

(2)  Terțul care participă la procedură dobândește drepturile și obligațiile procesuale corespunzătoare poziției sale, inclusiv în privința confidențialității și a cheltuielilor arbitrale.

Art. 35 - Măsuri asigurătorii și măsuri provizorii

(1)  Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părți poate cere instanței judecătorești competente să încuviințeze măsuri asigurătorii și măsuri provizorii cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt, conform art. 585 alin. (1) din Codul de procedură civilă; la această cerere se anexează, în copie, cererea de arbitrare sau, în lipsă, dovada comunicării privind declanșarea procedurii arbitrale, precum și convenția arbitrală.

(2)  Încuviințarea acestor măsuri se aduce la cunoștința tribunalului arbitral de către partea care le-a cerut.

(3)  În cursul arbitrajului, măsurile asigurătorii și măsurile provizorii, precum și constatarea anumitor împrejurări de fapt pot fi încuviințate și de tribunalul arbitral, în condițiile art. 585 alin. (4) din Codul de procedură civilă; în caz de împotrivire, executarea acestor măsuri se dispune de către instanța judecătorească.

(4)  Sesizarea instanței judecătorești pentru luarea unor asemenea măsuri nu constituie renunțare la convenția arbitrală și nu afectează competența tribunalului arbitral.

Art. 36 - Suspendarea și întreruperea procedurii

(1)  Tribunalul arbitral poate suspenda procedura la cererea comună a părților, precum și în cazurile prevăzute de lege, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile de drept comun privind suspendarea judecății, în măsura compatibilității cu arbitrajul și cu termenul acestuia.

(2)  Perioadele de suspendare nu se includ, după caz, în termenul arbitrajului, în condițiile art. 567 din Codul de procedură civilă și ale acordului părților.

CAPITOLUL VIII - PROBELE

Art. 37 - Sarcina probei și propunerea probelor

(1)  Fiecare dintre părți are sarcina să dovedească faptele pe care își întemeiază în litigiu pretenția sau apărarea, conform art. 586 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Probele se propun prin cererea de arbitrare, prin întâmpinare și, după caz, prin cererea reconvențională ori răspunsul la aceasta; probele care nu au fost cerute în aceste condiții nu vor mai putea fi invocate în cursul arbitrajului, afară de cazurile în care necesitatea probei ar reieși din dezbateri, administrarea probei nu pricinuiește amânarea soluționării litigiului ori proba nu a fost cerută din motive temeinic justificate.

(3)  Tribunalul arbitral încuviințează probele admisibile, legale, verosimile, pertinente și concludente, motivând respingerea celorlalte, și poate ordona din oficiu administrarea oricăror probe pe care le consideră necesare aflării adevărului, cu respectarea contradictorialității.

Art. 38 - Înscrisurile

(1)  Înscrisurile se depun în original sau în copie certificată de parte pentru conformitate, în atâtea exemplare câte părți sunt, plus unul pentru tribunalul arbitral; tribunalul arbitral poate solicita prezentarea originalului pentru verificare.

(2)  Înscrisurile în format electronic sunt admisibile în condițiile legii, inclusiv ale reglementărilor privind semnătura electronică și înscrisurile în formă electronică, cu aplicarea, după caz, a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 (eIDAS), astfel cum a fost modificat.

(3)  Contestarea autenticității sau a veridicității unui înscris se soluționează de tribunalul arbitral prin orice mijloace de probă; în cazul denunțării înscrisului ca fals, săvârșit de tribunalul arbitral nefiind cercetarea penală, tribunalul arbitral apreciază asupra suspendării și sesizării organelor competente, în condițiile legii.

Art. 39 - Martorii și experții

(1)  Ascultarea martorilor și a experților se face fără prestare de jurământ, conform art. 589 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Tribunalul arbitral nu poate să recurgă la mijloace de constrângere și nici să aplice sancțiuni martorilor sau experților; pentru luarea acestor măsuri, părțile se pot adresa instanței de sprijin, conform art. 589 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Audierea se desfășoară în prezența părților sau cu acestea legal citate, părțile având dreptul de a adresa întrebări prin intermediul tribunalului arbitral sau, cu încuviințarea acestuia, direct.

Art. 40 - Expertiza

(1)  Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt este necesară opinia unor specialiști, tribunalul arbitral numește unul sau mai mulți experți, stabilind obiectivele expertizei, termenul de depunere a raportului și onorariul provizoriu, cu consultarea părților asupra persoanei expertului și a obiectivelor.

(2)  Părțile pot desemna, pe cheltuiala lor, experți consilieri care să participe la efectuarea expertizei și pot depune rapoarte de expertiză extrajudiciară, care se apreciază ca simple mijloace de probă supuse dezbaterii contradictorii.

(3)  Raportul de expertiză se comunică părților, care pot formula obiecțiuni în termenul stabilit de tribunalul arbitral; expertul poate fi chemat pentru lămuriri în condițiile art. 39 din prezentele Reguli.

Art. 41 - Administrarea și aprecierea probelor

(1)  Administrarea probelor se efectuează în ședința tribunalului arbitral; tribunalul arbitral poate dispune ca administrarea probelor să fie efectuată în fața supraarbitrului sau, cu acordul părților, în fața unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral, conform art. 590 din Codul de procedură civilă.

(2)  Aprecierea probelor se face de către arbitri potrivit intimei lor convingeri, conform art. 591 din Codul de procedură civilă, cu obligația de a arăta în hotărâre motivele pentru care probele au fost reținute sau înlăturate.

(3)  Probele obținute cu încălcarea legii, a ordinii publice sau a drepturilor fundamentale nu pot fundamenta soluția.

CAPITOLUL IX - ȘEDINȚELE DE DEZBATERI ȘI ÎNCHIDEREA DEZBATERILOR

Art. 42 - Ședințele arbitrale și încheierile de ședință

(1)  Ședințele tribunalului arbitral nu sunt publice, la ele putând participa numai părțile, reprezentanții și consilierii acestora, precum și alte persoane, numai cu acordul părților și cu încuviințarea tribunalului arbitral.

(2)  Dezbaterile arbitrale se consemnează în încheierea de ședință, conform art. 592 din Codul de procedură civilă; orice dispoziție a tribunalului arbitral se consemnează în încheiere și se motivează.

(3)  Încheierea de ședință cuprinde, pe lângă mențiunile corespunzătoare din conținutul hotărârii arbitrale, și mențiuni privind prezența părților, susținerile lor pe scurt, probele administrate, măsurile dispuse și termenul acordat, fiind semnată de membrii tribunalului arbitral în condițiile prevăzute pentru hotărâre.

(4)  Părțile au dreptul să ia cunoștință de conținutul încheierilor și de actele dosarului, iar la cererea lor sau din oficiu tribunalul arbitral poate îndrepta ori completa încheierea de ședință, printr-o altă încheiere; părților li se comunică, la cerere, copie de pe încheierea de ședință, conform art. 593–594 din Codul de procedură civilă.

Art. 43 - Ordinea dezbaterilor și închiderea acestora

(1)  Dezbaterile se desfășoară în ordinea stabilită de tribunalul arbitral, cu acordarea cuvântului, în condiții de egalitate, reclamantului, pârâtului și, după caz, celorlalți participanți, asupra excepțiilor, a probelor și a fondului; tribunalul arbitral poate pune în discuția părților, din oficiu, orice împrejurări de fapt sau de drept relevante, fără a se pronunța pe elemente nesupuse dezbaterii contradictorii.

(2)  După administrarea tuturor probelor încuviințate și epuizarea dezbaterilor asupra fondului, tribunalul arbitral declară închise dezbaterile; părțile pot depune concluzii scrise în termenul stabilit de tribunalul arbitral.

(3)  După închiderea dezbaterilor, nu mai pot fi depuse înscrisuri sau formulate cereri noi decât cu repunerea cauzei pe rol, dispusă atunci când tribunalul arbitral găsește necesare noi lămuriri, cu citarea părților.

CAPITOLUL X - LEGEA APLICABILĂ FONDULUI ȘI SOLUȚIONAREA LITIGIULUI

Art. 44 - Dreptul aplicabil fondului litigiului

(1)  Tribunalul arbitral soluționează litigiul în temeiul contractului principal și al normelor de drept aplicabile, ținând seama, când este cazul, și de uzanțe ori de regulile profesionale, conform art. 601 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Pe baza acordului expres al părților, tribunalul arbitral poate soluționa litigiul în echitate (ex aequo et bono), conform art. 601 alin. (2) din Codul de procedură civilă, fără a putea deroga însă de la normele imperative și de la ordinea publică.

(3)  În litigiile cu element de extraneitate, legea aplicabilă fondului se determină potrivit convenției părților și, în lipsă, potrivit normelor de drept internațional privat aplicabile, inclusiv, după caz, Regulamentului (CE) nr. 593/2008 (Roma I) privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale și Regulamentului (CE) nr. 864/2007 (Roma II) privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale, ca repere ale soluțiilor conflictuale europene, precum și art. 1120 din Codul de procedură civilă.

(4)  Indiferent de legea aplicabilă fondului, tribunalul arbitral aplică normele imperative ale dreptului Uniunii Europene care fac parte din ordinea publică europeană (inclusiv dreptul concurenței și protecția consumatorilor), în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-126/97 Eco Swiss.

Art. 45 - Tranzacția părților și hotărârea prin consimțământ

(1)  Părțile pot stinge oricând litigiul prin tranzacție; la cererea lor, tribunalul arbitral pronunță o hotărâre care consfințește înțelegerea părților, cu verificarea prealabilă a legalității acesteia, a capacității și puterilor semnatarilor și a conformității cu ordinea publică și bunele moravuri.

(2)  Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) are aceleași efecte ca orice hotărâre arbitrală.

(3)  Tribunalul arbitral poate facilita, cu acordul părților, soluționarea amiabilă, fără a-și compromite imparțialitatea și fără a purta discuții unilaterale asupra fondului.

CAPITOLUL XI - HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

Art. 46 - Deliberarea și pronunțarea

(1)  În toate cazurile, pronunțarea trebuie să fie precedată de deliberarea în secret a arbitrilor, în modalitatea stabilită de convenția arbitrală sau, în lipsă, de tribunalul arbitral, conform art. 602 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Pronunțarea poate fi amânată cu cel mult 21 de zile, sub condiția încadrării în termenul arbitrajului, conform art. 602 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Când tribunalul arbitral este compus dintr-un număr fără soț de arbitri, hotărârea se ia cu majoritate de voturi; arbitrul care a avut o altă părere își redactează și semnează opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină, regulă aplicabilă în mod corespunzător și în cazul în care arbitrul are o opinie concurentă, conform art. 602 alin. (3)–(4) din Codul de procedură civilă.

Art. 47 - Conținutul hotărârii arbitrale

(1)  Hotărârea arbitrală se redactează în scris și trebuie să cuprindă, potrivit art. 603 alin. (1) din Codul de procedură civilă:

a)  componența nominală a tribunalului arbitral, locul și data pronunțării hotărârii;

b)  numele și prenumele părților, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

c)  menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj;

d)  obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților;

e)  motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care sub acest aspect întemeiază soluția;

f)  dispozitivul;

g)  semnăturile tuturor arbitrilor, sub rezerva situației în care unul dintre arbitri este împiedicat să semneze hotărârea, caz în care se va face mențiune despre cauza împiedicării, cu confirmarea, sub semnătură, a supraarbitrului, precum și, după caz, opinia separată sau concurentă.

(2)  În cazul în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate și/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se prezintă instanței judecătorești ori notarului public pentru a obține o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial, în condițiile art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă, numai după această verificare putându-se proceda la înscrierea în cartea funciară.

(3)  Dispozitivul trebuie să cuprindă soluția dată tuturor capetelor de cerere, principale și accesorii, inclusiv asupra cheltuielilor arbitrale.

Art. 48 - Lămurirea, completarea și îndreptarea hotărârii

(1)  În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, oricare dintre părți poate cere tribunalului arbitral să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice, conform art. 604 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  Dacă prin hotărârea pronunțată tribunalul arbitral a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale, oricare dintre părți poate solicita completarea ei, în termen de 10 zile de la data primirii hotărârii; hotărârea de completare se dă cu citarea părților, conform art. 604 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Greșelile materiale din textul hotărârii arbitrale sau alte greșeli evidente care nu schimbă fondul soluției, precum și greșelile de calcul, pot fi îndreptate, prin încheiere, la cererea oricăreia dintre părți, formulată în termenul prevăzut la alin. (2), sau din oficiu, conform art. 604 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

(4)  Hotărârea de lămurire sau de completare ori încheierea de îndreptare se pronunță de îndată, face parte integrantă din hotărârea arbitrală și nu generează costuri suplimentare în sarcina părților, conform art. 604 alin. (4)–(5) din Codul de procedură civilă.

Art. 49 - Comunicarea hotărârii și efectele acesteia

(1)  Hotărârea arbitrală se redactează și se comunică părților în cel mult o lună de la data pronunțării ei, conform art. 605 alin. (1) din Codul de procedură civilă; la cererea oricăreia dintre părți, tribunalul arbitral eliberează o dovadă privind comunicarea hotărârii.

(2)  Hotărârea arbitrală comunicată părților este definitivă și obligatorie și are efectele unei hotărâri judecătorești, conform art. 606 din Codul de procedură civilă, inclusiv autoritatea de lucru judecat în limitele învestirii.

(3)  În termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, tribunalul arbitral depune dosarul litigiului la tribunalul în circumscripția căruia a avut loc arbitrajul, atașând dovezile de comunicare a hotărârii arbitrale, conform art. 607 din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL XII - CHELTUIELILE ARBITRALE ȘI ONORARIUL ARBITRULUI

Art. 50 - Componența cheltuielilor arbitrale

(1)  Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea arbitrajului, precum și onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a părților, arbitrilor, experților, martorilor se suportă potrivit înțelegerii dintre părți, conform art. 595 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

(2)  În lipsa unei asemenea înțelegeri, cheltuielile arbitrale se suportă de partea care a pierdut litigiul, integral, dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate, sau proporțional cu ceea ce s-a acordat, dacă cererea este admisă în parte, conform art. 595 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  În categoria cheltuielilor arbitrale intră și onorariile avocaților și ale experților consilieri ai părților, în măsura în care au fost dovedite, sunt reale și rezonabile, tribunalul arbitral putând, motivat, să le reducă atunci când sunt vădit disproporționate în raport cu valoarea și complexitatea litigiului.

Art. 51 - Onorariul Arbitrului. Stabilire, avansare și consemnare

(1)  Onorariul Arbitrului se stabilește prin acordul scris dintre Arbitru și părți, înainte de sau odată cu acceptarea însărcinării, ținând seama de valoarea și complexitatea litigiului, de timpul estimat și de calificarea cerută. În lipsa unui acord, onorariul se stabilește de tribunalul arbitral într-un cuantum rezonabil, comunicat părților înainte de primul termen, părțile având posibilitatea de a formula obiecțiuni.

(2)  Tribunalul arbitral poate evalua, în mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor și poate obliga părțile să consemneze suma respectivă prin contribuție egală; părțile pot fi obligate solidar la plată, conform art. 596 alin. (1)–(2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Dacă pârâtul nu își îndeplinește obligația de consemnare în termenul stabilit, reclamantul va consemna întreaga sumă, urmând ca prin hotărârea arbitrală să se stabilească modul de suportare finală a cheltuielilor, conform art. 596 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

(4)  Tribunalul arbitral poate obliga părțile sau pe fiecare dintre ele la avansarea oricăror altor cheltuieli necesare pentru organizarea și desfășurarea arbitrajului și poate să nu dea curs arbitrajului până la consemnarea, avansarea sau plata sumelor datorate, conform art. 597 din Codul de procedură civilă.

(5)  Plata onorariilor arbitrilor se face după comunicarea către părți a hotărârii arbitrale, iar dacă arbitrajul se întrerupe fără a se pronunța o hotărâre, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusă se reduc în mod corespunzător, conform art. 599 din Codul de procedură civilă.

(6)  Orice diferență în plus sau în minus de cheltuieli arbitrale se regularizează cel mai târziu prin hotărârea arbitrală și se plătește până la comunicarea hotărârii, care nu se va comunica, dacă este cazul, decât după plata diferenței, conform art. 600 din Codul de procedură civilă.

Art. 52 - Controlul instanței asupra cheltuielilor

(1)  La cererea oricăreia dintre părți, instanța de sprijin prevăzută la art. 547 din Codul de procedură civilă poate examina temeinicia măsurilor dispuse de tribunalul arbitral în privința cheltuielilor și poate stabili cuantumul onorariilor arbitrilor și al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum și modalitățile de consemnare, avansare și plată, conform art. 598 din Codul de procedură civilă.

(2)  Arbitrul emite părților documentele fiscale corespunzătoare pentru sumele încasate, în condițiile legislației fiscale aplicabile veniturilor persoanei fizice.

CAPITOLUL XIII - DESFIINȚAREA HOTĂRÂRII ARBITRALE. ACȚIUNEA ÎN ANULARE

Art. 53 - Motivele acțiunii în anulare

(1)  Hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare, pentru unul dintre următoarele motive prevăzute limitativ de art. 608 alin. (1) din Codul de procedură civilă:

a)  litigiul nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului;

b)  tribunalul arbitral a soluționat litigiul fără să existe o convenție arbitrală sau în temeiul unei convenții nule ori inoperante;

c)  tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenția arbitrală;

d)  partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;

e)  hotărârea a fost pronunțată după expirarea termenului arbitrajului, deși cel puțin una dintre părți a declarat că înțelege să invoce caducitatea, iar părțile nu au fost de acord cu continuarea judecății;

f)  tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut;

g)  hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul și motivele, nu arată data și locul pronunțării ori nu este semnată de arbitri;

h)  hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii;

i)  dacă, după pronunțarea hotărârii arbitrale, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare.

(2)  Nu mai pot fi invocate ca motive pentru anularea hotărârii arbitrale neregularitățile care nu au fost ridicate potrivit legii în cursul procedurii arbitrale sau care pot fi remediate pe calea lămuririi, completării ori îndreptării hotărârii, conform art. 608 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(3)  Părțile nu pot renunța prin convenția arbitrală la dreptul de a introduce acțiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale; renunțarea la acest drept se poate face numai după pronunțarea hotărârii arbitrale, conform art. 609 din Codul de procedură civilă.

Art. 54 - Instanța competentă, termenul și judecata acțiunii în anulare

(1)  Competența de a judeca acțiunea în anulare revine curții de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul, conform art. 610 din Codul de procedură civilă.

(2)  Acțiunea în anulare se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale; pentru motivul prevăzut la art. 53 alin. (1) lit. i) din prezentele Reguli, termenul este de 3 luni de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 611 din Codul de procedură civilă.

(3)  Curtea de apel poate suspenda executarea hotărârii arbitrale împotriva căreia a fost introdusă acțiunea în anulare, în condițiile legii, iar în caz de admitere a acțiunii, curtea de apel anulează hotărârea și, în limitele prevăzute de art. 613 din Codul de procedură civilă, trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, atunci când cel puțin una dintre părți solicită expres aceasta, sau, în celelalte cazuri, judecă litigiul în fond, în limitele convenției arbitrale, ori, după caz, trimite cauza instanței competente.

(4)  Hotărârea curții de apel este supusă căilor de atac în condițiile art. 613 din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL XIV - EXECUTAREA HOTĂRÂRII ARBITRALE

Art. 55 - Executarea de bunăvoie

Hotărârea arbitrală se aduce la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunțat, de îndată sau în termenul arătat în cuprinsul acesteia, conform art. 614 din Codul de procedură civilă.

Art. 56 - Executarea silită

(1)  Hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu și se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească, conform art. 615 din Codul de procedură civilă, cu parcurgerea procedurii de încuviințare a executării silite prevăzute de dreptul comun.

(2)  Executarea în străinătate a hotărârii arbitrale pronunțate în România se realizează în condițiile Convenției de la New York din 1958 și ale legislației statului de executare.

CAPITOLUL XV - ARBITRAJUL INTERNAȚIONAL ȘI DIMENSIUNEA DE DREPT AL UNIUNII EUROPENE

Art. 57 - Arbitrajul internațional

(1)  Un litigiu arbitral care se desfășoară în România este socotit internațional dacă s-a născut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate, conform art. 1111 alin. (1) din Codul de procedură civilă; în acest caz, procedurii i se aplică dispozițiile Titlului IV al Cărții a VII-a din Codul de procedură civilă (art. 1111–1123), completate cu dispozițiile Cărții a IV-a și cu prezentele Reguli.

(2)  În arbitrajul internațional, dacă părțile nu au convenit altfel, tribunalul arbitral poate fi compus și din arbitri de cetățenie străină, durata termenelor procedurale se dublează în condițiile art. 1115 alin. (4) din Codul de procedură civilă atunci că cel puțin una dintre părți își are domiciliul sau sediul în străinătate, iar limba procedurii se stabilește potrivit art. 1116 din Codul de procedură civilă.

(3)  Convenția arbitrală în arbitrajul internațional este valabilă dacă îndeplinește condițiile de fond potrivit legii alese de părți, legii aplicabile obiectului litigiului ori legii române, principiul fiind cel al validării (favor validitatis), conform art. 1113 din Codul de procedură civilă.

Art. 58 - Recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine

(1)  Hotărârile arbitrale străine sunt recunoscute și pot fi executate în România în condițiile art. 1124–1133 din Codul de procedură civilă și ale Convenției de la New York din 1958, dacă diferendul formează obiectul unei convenții arbitrale valabile și hotărârea nu conține dispoziții contrare ordinii publice de drept internațional privat român.

(2)  Motivele de refuz al recunoașterii sau executării sunt cele prevăzute limitativ de art. 1129 din Codul de procedură civilă și de art. V din Convenția de la New York, instanța română neputând examina hotărârea arbitrală pe fondul diferendului.

Art. 59 - Raporturile cu dreptul Uniunii Europene

(1)  Arbitrajul este exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 (Bruxelles I bis), potrivit art. 1 alin. (2) lit. d) și considerentului (12) din acest regulament, astfel încât recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale rămân guvernate de Convenția de la New York din 1958 și de dreptul național.

(2)  Arbitrul aplică din oficiu normele imperative ale dreptului Uniunii Europene care aparțin ordinii publice europene, în special dreptul concurenței (art. 101–102 TFUE, în sensul hotărârii C-126/97 Eco Swiss) și dreptul protecției consumatorilor (în sensul hotărârilor C-168/05 Mostaza Claro și C-40/08 Asturcom), nerespectarea acestora putând atrage anularea hotărârii pentru încălcarea ordinii publice.

(3)  În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-284/16 Achmea și C-109/20 PL Holdings, Arbitrul nu acceptă însărcinări întemeiate pe clauze de arbitraj investițional din tratate bilaterale de investiții încheiate între state membre ale Uniunii Europene și nici pe convenții ad-hoc care ar reproduce efectele unor asemenea clauze incompatibile cu dreptul Uniunii.

(4)  Prezentele Reguli nu aduc atingere drepturilor părților consumatori de a recurge la entitățile de soluționare alternativă a litigiilor constituite în temeiul Directivei 2013/11/UE și al Ordonanței Guvernului nr. 38/2015, arbitrajul reglementat de prezentele Reguli fiind o procedură distinctă, întemeiată exclusiv pe consimțământul liber și informat al părților.

CAPITOLUL XVI - CONFIDENȚIALITATEA ȘI PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Art. 60 - Confidențialitatea arbitrajului

(1)  Arbitrajul este confidențial. Arbitrul, părțile, reprezentanții și consilierii acestora, experții, martorii, traducătorii și orice alte persoane care participă la procedură au obligația de a nu publica și de a nu divulga informațiile de care iau cunoștință în legătură cu arbitrajul, fără autorizarea părților.

(2)  Fac excepție de la obligația de confidențialitate divulgările impuse de lege, cele necesare pentru introducerea sau apărarea în cadrul acțiunii în anulare, pentru recunoașterea și executarea hotărârii, pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale ori pentru apărarea unui drept al persoanei obligate la confidențialitate, în limita strictă a necesității.

(3)  Încălcarea confidențialității de către Arbitru atrage răspunderea acestuia în condițiile art. 565 lit. c) din Codul de procedură civilă și ale art. 17 din prezentele Reguli.

Art. 61 - Prelucrarea datelor cu caracter personal

(1)  În legătură cu organizarea și desfășurarea arbitrajului, Arbitrul prelucrează date cu caracter personal ale părților, reprezentanților, martorilor, experților și altor participanți, în calitate de operator în sensul art. 4 pct. 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 (RGPD), în temeiul art. 6 alin. (1) lit. b), c), e) și f) din RGPD, după caz, scopul prelucrării fiind exclusiv exercitarea funcției jurisdicționale arbitrale, administrarea dosarului, comunicarea actelor, îndeplinirea obligațiilor legale și constatarea, exercitarea sau apărarea unor drepturi în justiție.

(2)  Datele sunt prelucrate cu respectarea principiilor legalității, echității, transparenței, reducerii la minimum a datelor, exactității, limitării stocării, integrității și confidențialității, prevăzute la art. 5 din RGPD, și sunt păstrate pe durata procedurii și ulterior pe durata termenelor de prescripție și a obligațiilor legale de arhivare, după care sunt șterse sau anonimizate.

(3)  Persoanele vizate beneficiază de drepturile prevăzute la art. 12–22 din RGPD (informare, acces, rectificare, ștergere, restricționare, opoziție, portabilitate, după caz), în măsura în care exercitarea acestora nu aduce atingere îndeplinirii funcției jurisdicționale, confidențialității deliberării și drepturilor și libertăților altor persoane, și se pot adresa Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

(4)  Transferul de date către state terțe, atunci când este necesar în arbitrajul internațional, se realizează cu respectarea capitolului V din RGPD.

(5)  Arbitrul implementează măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru securitatea datelor (stocare securizată, acces restricționat, criptarea comunicațiilor electronice în măsura posibilului) și notifică încălcările de securitate în condițiile art. 33–34 din RGPD.

CAPITOLUL XVII - DISPOZIȚII FINALE

Art. 62 - Renunțarea la dreptul de a obiecta

Partea care, cunoscând o neregularitate procedurală, continuă procedura arbitrală fără a invoca neregularitatea de îndată sau în termenul prevăzut de lege ori de prezentele Reguli este considerată că a renunțat la dreptul de a o invoca, în măsura în care neregularitatea nu privește o normă de ordine publică.

Art. 63 - Interpretarea Regulilor

(1)  Prezentele Reguli se interpretează și se aplică în spiritul asigurării unei proceduri echitabile, eficiente și conforme cu legea, iar în caz de îndoială, în sensul care garantează validitatea procedurii și a hotărârii arbitrale.

(2)  În orice chestiune nereglementată de prezentele Reguli, Arbitrul procedează potrivit Codului de procedură civilă și principiilor fundamentale prevăzute la art. 5, consultând părțile ori de câte ori este posibil.

Art. 64 - Modificarea Regulilor și aplicarea în timp

(1)  Arbitrul poate revizui periodic prezentele Reguli, edițiile și reviziile fiind identificate pe pagina de titlu; procedurilor în curs li se aplică Regulile în vigoare la data constituirii tribunalului arbitral, dacă părțile nu convin altfel.

(2)  Regulile se comunică părților odată cu propunerea de numire sau, cel mai târziu, odată cu acceptarea însărcinării de arbitru și se pun la dispoziția oricărei persoane interesate, la cerere.

Art. 65 - Intrarea în vigoare

Prezentele Reguli intră în vigoare la data adoptării lor de către Arbitru, menționată pe pagina de titlu, și se aplică arbitrajelor în care propunerea de numire a Arbitrului este primită după această dată.

ANEXA NR. 1 – MODEL DE CLAUZĂ COMPROMISORIE

 Orice litigiu decurgând din prezentul contract sau în legătură cu acesta, inclusiv referitor la încheierea, interpretarea, executarea, modificarea, nulitatea sau încetarea lui, va fi soluționat pe calea arbitrajului ad-hoc, de către un arbitru unic, în persoana domnului/doamnei ____________________, cu domiciliul profesional în ____________________, sau, în caz de imposibilitate, de către arbitrul desemnat potrivit art. 561 din Codul de procedură civilă de tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul.

Arbitrajul se va desfășura în limba română, la ____________________, potrivit Regulilor de procedură arbitrală adoptate de arbitru, pe care părțile declară că le cunosc și le acceptă, și dispozițiilor Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă. Hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie.

ANEXA NR. 2 – MODEL DE COMPROMIS

Subsemnații/Subscrisele

____________________ (partea I)

și

____________________ (partea a II-a),

având între noi litigiul ivit cu privire la ____________________ (descrierea obiectului litigiului),

_________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________

convenim ca acest litigiu să fie soluționat pe calea arbitrajului ad-hoc de către domnul ing. Liviu-Cornel POPA, în calitate de arbitru unic, cu domiciliul profesional în România, jud. Constanța, loc. Mamaia-Sat (Năvodari), supleant fiind domnul/doamna ____________________.

Arbitrajul se va desfășura la:

▢ sediul Părții I

▢ sediul Părții II

▢ sediul ales de Arbitru

▢ online

în limba română, potrivit Regulilor de procedură arbitrală adoptate de arbitru și dispozițiilor Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă.

Onorariul arbitrului se stabilește la suma de ____________________ și se suportă în mod egal de către părți, urmând ca prin hotărâre să se stabilească suportarea finală a cheltuielilor arbitrale.

Hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie pentru părți.

Încheiat astăzi, ____.____.______, în trei exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte și unul pentru arbitru.

Semnăturile părților:

____________________

ANEXA NR. 3 – MODEL DE DECLARAȚIE DE ACCEPTARE, INDEPENDENȚĂ ȘI IMPARȚIALITATE

Subsemnatul Liviu-Cornel POPA, domiciliat în ____________________, declar că accept însărcinarea de arbitru în litigiul dintre ____________________ și ____________________, având ca obiect ____________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

Declar pe propria răspundere că am capacitate deplină de exercițiu, că îndeplinesc condițiile de calificare stabilite, după caz, prin convenția arbitrală, că sunt independent/ă și imparțial/ă față de părți și de obiectul litigiului și că nu mă aflu în niciuna dintre cauzele de recuzare prevăzute la art. 562 din Codul de procedură civilă.

Declar următoarele împrejurări care, fără a constitui în opinia mea cauze de recuzare, sunt aduse la cunoștința părților în virtutea obligației de dezvăluire: ____________________ (dacă nu există, se menționează: niciuna).

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

Mă oblig să soluționez litigiul cu imparțialitate, independență și diligență, să respect confidențialitatea arbitrajului și să pronunț hotărârea în termenul legal sau convenit, potrivit Regulilor de procedură arbitrală pe care le-am adoptat și pe care le-am comunicat părților.

Data: ____.____.______         

Semnătura: ____________________

ANEXA NR. 4 – MODEL DE DECLARAȚIE DE INDEPENDENȚĂ ȘI IMPARȚIALITATE A ARBITRULUI[1]

Subsemnatul Liviu-Cornel POPA, desemnat în calitate de arbitru unic în litigiul dintre ____________________ și ____________________, având ca obiect ____________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________,

declar pe propria răspundere următoarele:

1.    Sunt independent/ă față de fiecare dintre părți și față de reprezentanții acestora și intenționez să rămân astfel pe întreaga durată a arbitrajului; nu există niciun fapt sau împrejurare, trecută sau prezentă, de natură să îmi afecteze independența și nici să dea naștere, în percepția rezonabilă a părților, unor îndoieli justificate cu privire la imparțialitatea mea.

2.    În verificarea situației mele am avut în vedere, în special, următoarele categorii de împrejurări supuse dezvăluirii:

(a)   relații profesionale, comerciale sau financiare, actuale sau din ultimii 5 ani, cu vreuna dintre părți, cu societățile din grupul acestora ori cu reprezentanții lor;

(b)   calitatea de consultant, avocat, expert, mandatar sau salariat al vreuneia dintre părți;

(c)    relații de rudenie sau afinitate până la gradul al patrulea inclusiv ori relații personale apropiate cu părțile sau cu reprezentanții acestora;

(d)   orice interes personal, direct sau indirect, în soluționarea litigiului;

(e)    exprimarea anterioară, publică sau privată, a unei opinii asupra litigiului dedus arbitrajului;

(f)     implicarea anterioară în litigiu în orice altă calitate (mediator, conciliator, expert, martor);

(g)   desemnări repetate ca arbitru de către aceeași parte sau de către același reprezentant.

3.    În raport cu aceste categorii, declar:

▢ nu există nicio împrejurare supusă dezvăluirii;

▢ există și dezvălui următoarele împrejurări, pe care nu le consider cauze de recuzare, dar pe care le aduc la cunoștința părților pentru ca acestea să poată aprecia în deplină cunoștință de cauză: _______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________.

4.    Mă oblig să aduc de îndată la cunoștința părților, în scris, orice împrejurare de natura celor de mai sus care ar surveni sau de care aș lua cunoștință după data prezentei declarații și până la pronunțarea hotărârii arbitrale (obligație continuă de dezvăluire).

5.    Cunosc faptul că părțile pot cere recuzarea mea în condițiile art. 562–563 din Codul de procedură civilă și că răspund, în condițiile art. 565 din același cod, pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea cu rea-credință sau gravă neglijență a îndatoririlor ce îmi revin.

Data: ____.____.______         

Semnătura arbitrului: ____________________

Luat la cunoștință de părți:

Partea I ____________________ (data, semnătura)         

Partea a II-a ____________________ (data, semnătura)

ANEXA NR. 5 – MODEL DE CERERE DE ARBITRARE[2]

 Către: Domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru unic, cu domiciliul profesional în România, jud. Constanța, loc. Mamaia-Sat, str. C1, nr. 58B-C5, cod poștal 905700

Subsemnatul/Subscrisa ____________________,

cu domiciliul/sediul în ____________________,

identificat/ă prin CNP/CUI ____________________,

număr de înmatriculare în registrul comerțului ____________________

și cont bancar ____________________,

reprezentat/ă prin ____________________,

în calitate de RECLAMANT/Ă,

în contradictoriu cu

____________________,

cu domiciliul/sediul în ____________________,

identificat/ă prin CNP/CUI ____________________,

în calitate de PÂRÂT/Ă,

formulez prezenta

CERERE DE ARBITRARE,

prin care solicit obligarea pârâtului/pârâtei la:

1. ____________________;

2. ____________________;

3. plata cheltuielilor arbitrale.

I. Temeiul competenței arbitrale.

Menționez convenția arbitrală în temeiul căreia formulez prezenta cerere: clauza compromisorie cuprinsă în art. ______ din contractul nr. ______/________ / compromisul încheiat la data de ____________, pe care le anexez în copie certificată.

II. Obiectul și valoarea cererii.

Obiectul cererii îl constituie ____________________.

Valoarea obiectului cererii este de ____________________,

calculată după cum urmează: ____________________ (pentru pretențiile evaluabile în bani se indică modalitatea de calcul: debit principal, dobânzi, penalități, actualizări).

III. Motivele de fapt.

În fapt, ____________________ (expunerea cronologică și completă a împrejurărilor: raportul juridic dintre părți, obligațiile asumate, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare, demersurile amiabile întreprinse, prejudiciul suferit).

IV. Motivele de drept.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile ____________________ (textele legale și, după caz, clauzele contractuale încălcate), precum și pe dispozițiile art. 541 și urm. din Codul de procedură civilă în privința procedurii arbitrale.

V. Probele.

În dovedirea cererii solicit încuviințarea următoarelor probe:

-          înscrisurile anexate (enumerate în opisul atașat);

-          interogatoriul pârâtului/pârâtei;

-          proba testimonială cu martorii ____________________ (nume și adrese);

-          expertiza de specialitate ____________________ (obiectivele propuse).

VI. Mențiuni procedurale.

Solicit judecarea cauzei potrivit Regulilor de procedură arbitrală adoptate de arbitru, pe care le cunosc și le accept / propun următoarele reguli: ____________________.

Adresa mea electronică pentru comunicarea actelor de procedură este: ____________________.

Anexez:

convenția arbitrală;

înscrisurile doveditoare, în atâtea exemplare câte părți sunt plus unul pentru arbitru;

dovada achitării avansului din onorariul arbitral, după caz;

împuternicirea reprezentantului.

Data: ____.____.______         

Semnătura: ____________________

ANEXA NR. 6 – MODEL DE ACT DE MISIUNE[3]

ACT DE MISIUNE

încheiat astăzi, ____.____.______, la ____________________,

în litigiul arbitral dintre:

1. Părțile.

Reclamant: ____________________ (identificare completă, reprezentanți, date de contact și adresă electronică pentru comunicări).

Pârât: ____________________ (identificare completă, reprezentanți, date de contact și adresă electronică pentru comunicări).

2. Arbitrul.

Domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru unic, desemnat prin convenția arbitrală din data de ____________, care a acceptat însărcinarea la data de ____________ și a depus declarațiile prevăzute în Anexele nr. 3 și 4 la Regulile de procedură arbitrală; tribunalul arbitral s-a constituit la data de ____________.

3. Temeiul competenței.

Convenția arbitrală: ____________________ (clauza compromisorie / compromisul, cu identificarea actului). Părțile declară că nu contestă existența și validitatea convenției arbitrale și nici competența tribunalului arbitral / pârâtul a ridicat excepția de necompetență, care va fi soluționată potrivit art. 579 din Codul de procedură civilă.

4. Locul arbitrajului: ____________________.

Limba arbitrajului: română.

Ședințele se pot desfășura și prin mijloace de comunicare la distanță, cu acordul părților.

5. Rezumatul pretențiilor.

Pretențiile reclamantului: ____________________ (expunere sintetică, cu indicarea valorii).

Poziția și, după caz, pretențiile reconvenționale ale pârâtului: ____________________.

6. Lista punctelor litigioase.

Chestiunile de fapt și de drept asupra cărora tribunalul arbitral urmează a se pronunța sunt, cu titlu orientativ și fără a limita învestirea rezultată din cereri:

(a) ____________________;

(b) ____________________;

(c) ____________________.

7. Regulile aplicabile.

Procedura se desfășoară potrivit Regulilor de procedură arbitrală – arbitraj ad-hoc (Ed. 1, Rev. 0), pe care părțile declară că le-au primit, le cunosc și le acceptă, completate cu dispozițiile Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă. Legea aplicabilă fondului: ____________________ / tribunalul va soluționa litigiul în echitate (ex aequo et bono), în temeiul acordului expres al părților, potrivit art. 601 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

8. Calendarul procedural.

Termen pentru întâmpinare: ____________;

Termen pentru răspuns la întâmpinare: ____________;

Termen pentru propunerea și administrarea probelor: ____________;

Termenul dezbaterilor: ____________;

Termenul estimat al pronunțării: ____________, cu respectarea termenului prevăzut de art. 567 din Codul de procedură civilă.

9. Onorariul arbitrului și cheltuielile.

Onorariul este stabilit la suma de ____________________,

plătibil astfel: ____________________.

Avansurile se consemnează potrivit art. 598 din Codul de procedură civilă.

Suportarea finală a cheltuielilor arbitrale se va stabili prin hotărâre, potrivit art. 595–600 din același cod.

10. Confidențialitate și date personale.

Părțile și arbitrul convin asupra confidențialității arbitrajului în condițiile Capitolului XVI din Reguli.

Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează potrivit notei de informare din Anexa nr. 12.

Întocmit în trei exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte și unul pentru arbitru.

Reclamant: ____________________         

Pârât: ____________________         

Arbitru: ____________________

ANEXA NR. 7 – MODEL DE ÎNTÂMPINARE[4]

Către: Domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru unic

Subsemnatul/Subscrisa ____________________, în calitate de PÂRÂT/Ă în litigiul arbitral inițiat de ____________________ prin cererea de arbitrare din data de ____________,

formulez prezenta

ÎNTÂMPINARE.

I. Excepții procesuale.

Invoc următoarele excepții: ____________________ (de exemplu: necompetența tribunalului arbitral, inexistența sau nulitatea convenției arbitrale, prescripția dreptului material la acțiune – sub sancțiunea decăderii, excepțiile relative se invocă prin întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen).

II. Poziția față de pretenții.

Răspund la fiecare capăt de cerere după cum urmează:

1. ____________________ (recunosc / contest, cu motivele de fapt și de drept);

2. ____________________.

III. Motivele de fapt și de drept ale apărării.

În fapt, ____________________.

În drept, îmi întemeiez apărarea pe dispozițiile ____________________.

IV. Probele.

În apărare solicit încuviințarea următoarelor probe:

înscrisurile anexate;

interogatoriul reclamantului;

martorii ____________________;

expertiza ____________________.

V. Mențiuni.

Adresa electronică pentru comunicarea actelor de procedură: ____________________.

Anexez înscrisurile în numărul de exemplare cerut de Reguli și împuternicirea reprezentantului.

Data: ____.____.______          Semnătura: ____________________

ANEXA NR. 8 – MODEL DE CERERE RECONVENȚIONALĂ[5]

Subsemnatul/Subscrisa ____________________,

PÂRÂT/Ă-RECLAMANT/Ă RECONVENȚIONAL/Ă,

în contradictoriu cu

____________________, RECLAMANT/Ă-PÂRÂT/Ă RECONVENȚIONAL/Ă,

formulez prezenta

CERERE RECONVENȚIONALĂ,

prin care solicit:

1. ____________________;

2. ____________________;

3. cheltuieli arbitrale.

Pretențiile mele derivă din același raport juridic dedus judecății arbitrale, respectiv ____________________, și intră în domeniul convenției arbitrale invocate prin cererea principală.

Motivele de fapt: ____________________.

Motivele de drept: ____________________.

Valoarea obiectului cererii reconvenționale: ____________________.

Probele solicitate: ____________________.

Data: ____.____.______          Semnătura: ____________________

ANEXA NR. 9 – MODEL DE ÎNCHEIERE DE ȘEDINȚĂ[6]

TRIBUNALUL ARBITRAL constituit din domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru unic.

ÎNCHEIEREA DE ȘEDINȚĂ

din data de ____.____.______, ora ______, locul ____________________.

Litigiul arbitral dintre ____________________ (reclamant) și ____________________ (pârât), având ca obiect ____________________.

Prezența părților:

reclamantul, reprezentat prin ____________________ / lipsă, cu procedura de citare legal îndeplinită potrivit art. 582 din Codul de procedură civilă; pârâtul, reprezentat prin ____________________ / lipsă, cu procedura de citare legal îndeplinită.

Desfășurarea ședinței (ordinea dezbaterilor, cererile formulate, excepțiile invocate și susținerile părților, în esență): ____________________.

Măsurile dispuse de tribunalul arbitral și motivele lor: ____________________ (de exemplu: încuviințarea sau respingerea probelor, unirea excepțiilor cu fondul, acordarea unui nou termen, cu arătarea motivelor amânării, potrivit art. 594 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă).

Următorul termen: ____.____.______, ora ______;

Părțile prezente au luat termenul în cunoștință / se vor cita.

Pronunțată astăzi, ____.____.______.

Semnătura arbitrului: ____________________ (în caz de împiedicare, se face mențiune în încheiere).

ANEXA NR. 10 – MODEL DE HOTĂRÂRE ARBITRALĂ[7] (STRUCTURĂ)

TRIBUNALUL ARBITRAL compus din domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru unic.

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

nr. ______ din ____.____.______,

pronunțată la ____________________ (locul pronunțării – mențiune obligatorie, lit. a).

Părțile: numele și prenumele / denumirea, domiciliul / sediul părților, numele reprezentanților și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului (lit. c): ____________________.

Menționarea convenției arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj (lit. d): ____________________.

Obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților (lit. e): ____________________.

CONSIDERENTE.

Motivele de fapt și de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, motivele care sub acest aspect întemeiază soluția (lit. f): ____________________ (analiza probelor, a excepțiilor și a fiecărui capăt de cerere; considerente proprii, clare și necontradictorii – lipsa motivării deschide calea acțiunii în anulare).

DISPOZITIV (lit. g).

Tribunalul arbitral

HOTĂRĂȘTE:

Admite / admite în parte / respinge cererea de arbitrare formulată de ____________________.

Obligă pârâtul la ____________________.

Soluționează cererea reconvențională astfel: ____________________.

Stabilește cheltuielile arbitrale în sarcina ____________________, în cuantum de ____________________, potrivit art. 595–600 din Codul de procedură civilă.

Hotărârea este definitivă și obligatorie.

Ea se comunică părților în cel mult o lună de la pronunțare (art. 605) și constituie titlu executoriu, putând fi executată silit întocmai ca o hotărâre judecătorească (art. 615).

Împotriva ei se poate formula numai acțiune în anulare, la curtea de apel în circumscripția căreia a avut loc arbitrajul, în termen de o lună de la comunicare, pentru motivele prevăzute de art. 608 din Codul de procedură civilă.

Semnătura arbitrului (lit. h): ____________________ (în caz de împiedicare se aplică art. 602 alin. (3) prin asemănare).

ANEXA NR. 11 – CALENDAR PROCEDURAL ORIENTATIV[8]

Ziua 0 – Încheierea compromisului sau, după caz, ivirea litigiului acoperit de clauza compromisorie; comunicarea propunerii de numire către arbitru.

Zilele 1–5 – Acceptarea însărcinării de către arbitru, în scris, în termenul de 5 zile prevăzut de art. 559 din Codul de procedură civilă, însoțită de declarațiile din Anexele nr. 3 și 4; constituirea tribunalului arbitral (data ultimei acceptări – art. 566), de la care curge termenul arbitrajului.

Zilele 5–15 – Comunicarea cererii de arbitrare către pârât (dacă nu a fost deja comunicată); întocmirea și semnarea actului de misiune (Anexa nr. 6); stabilirea și consemnarea avansurilor din onorariu și cheltuieli.

Zilele 15–45 – Depunerea întâmpinării în termenul de 30 de zile de la primirea cererii (art. 573) și, după caz, a cererii reconvenționale (art. 574); răspunsul reclamantului la întâmpinare, în termenul stabilit prin actul de misiune.

Zilele 45–60 – Primul termen de arbitrare, cu respectarea intervalului de cel puțin 15 zile între primirea citației și termen (art. 582); soluționarea excepțiilor sau unirea lor cu fondul; încuviințarea probelor.

Zilele 60–120 – Administrarea probelor: înscrisuri, interogatorii, martori, expertize (cu termene ferme pentru depunerea rapoartelor și a obiecțiunilor); eventuale măsuri asigurătorii sau provizorii (art. 585).

Zilele 120–150 – Dezbaterea fondului; depunerea concluziilor scrise; închiderea dezbaterilor.

Zilele 150–180 – Deliberarea și pronunțarea hotărârii, cu posibilitatea amânării pronunțării cu cel mult 21 de zile (art. 602 alin. (2)), în limita termenului arbitrajului; redactarea și comunicarea hotărârii în cel mult o lună de la pronunțare (art. 605).

După comunicare – Curge termenul de o lună pentru acțiunea în anulare (art. 611); în lipsa acesteia sau după respingerea ei, hotărârea se execută de bunăvoie ori pe cale silită (art. 614–615). Dosarul arbitral se depune la tribunal potrivit art. 607, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

ANEXA NR. 12 – NOTĂ DE INFORMARE PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL[9]

Operator: domnul Liviu-Cornel POPA, arbitru, cu domiciliul profesional în România, loc. Mamaia-Sat, str. C1, nr. 58B-C5.

Scopurile și temeiurile prelucrării:

organizarea și desfășurarea procedurii arbitrale,

redactarea actelor de procedură și a hotărârii,

comunicarea cu părțile și participanții,

îndeplinirea obligațiilor legale ale arbitrului (art. 6 alin. (1) lit. b), c) și f) din RGPD – executarea convenției în care persoana vizată este parte, obligații legale și interesul legitim al înfăptuirii arbitrajului).

Categoriile de date prelucrate:

date de identificare și de contact,

date privind litigiul și înscrisurile depuse,

date financiare necesare stabilirii și plății cheltuielilor arbitrale,

precum și, dacă sunt cuprinse în probe, alte categorii de date furnizate de părți.

Destinatarii:

părțile și reprezentanții lor, experții și martorii, în măsura necesară procedurii;

tribunalul competent, la depunerea dosarului potrivit art. 607 din Codul de procedură civilă;

instanțele judecătorești și organele de executare, în cadrul acțiunii în anulare sau al executării silite;

furnizorii de servicii tehnice ai arbitrului, în baza unor garanții adecvate.

Durata stocării:

pe durata procedurii arbitrale și ulterior pe durata termenelor de exercitare a căilor de atac și a termenelor legale de arhivare și de prescripție a răspunderii arbitrului, după care datele se șterg sau se anonimizează.

Drepturile persoanelor vizate:

dreptul de acces, de rectificare, de ștergere în condițiile art. 17 din RGPD, de restricționare, de opoziție și de portabilitate, în măsura în care exercitarea lor nu aduce atingere obligațiilor legale ale arbitrului și bunei desfășurări a procedurii;

dreptul de a depune plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) și

dreptul de a se adresa justiției.

Am luat cunoștință: ____________________ (numele, data și semnătura persoanei vizate).